luni, 28 decembrie 2009

hi hi hi :))

NU pot sa cred!!!! scriu pe bog :))) ma simt asa de.... maimuta copy paste :)) oricum esti o divina ca mi-ai dat si mie invite :)) asta e pt anda :)) fuck! nu stiu sa scriu :))

duminică, 27 decembrie 2009

But of course, it hates me!!!

Zilele trecute [23 decembrie], când a început să se topească zăpada, mergeam eu pe trotuar văzându-mi de treaba mea şi deodată văd 16-le că dă în cea mai adâncă baltă, ever, pe care-am vazut-o pe marginea drumului, şi cum nişte stropi jegoşi şi imenşi zboară [slow-motion] spre mine. M-am umplut de apă de şosea din cap până-n picioare, aproape. Aveam pantaloni galbeni. Greş.

Azi mergeam pe acelaşi trotuar, în sens invers, şi văd 16-le că vine => calcule matematice în cap, fug după el, nu fug, fug, nu fug, ok fug. Şi o iau la goană, prin bălţi şi printre obstacole [oameni]. Şi deodată: poc!!! şi un pac-mic. Telefonul din buzunar, împrăştiat delicat într-una din bălţi. Repede l-am strâns şi cu o precizie de focă [animal fără degete] am reasamblat dispozitivul. Care acum are stropi pe ecran, pe dinăuntru.

Peste câteva zile merg la munte. Sper să ningă, măcar zăpada e relativ curată.

vineri, 18 decembrie 2009

De ce?!?

Atunci când fac duş şi mă şi spăl pe cap [acţiune pe care o detest pentru că durează prea mult, 30’, şi mă ţine două zile, după care tre’ repetată], fix atunci presiunea la apă scade şi centrala termică face figuri? Adică nu păstrează temperatura apei constantă, ba e rece ca gheaţa, ba frige, şi sunt doar 5 secunde în care temperatură e acceptabilă şi tre’ să mă grăbesc cu limpezirea, cu stress că o să îngheţ sau o să mă ard, la presiune joasă. He?

miercuri, 16 decembrie 2009

Ieri

Am avut două coşmaruri între care s-a intercalat un vis erotic. Super combinaţie [not].

Mi-a fost frig.

M-am ofticat pe cele mai minuscule chestiuni.

Mi-a fost foame şi nu mi-am dat seama.

Mi-am udat ciorapii prin zapada. De două ori. Şi pantalonii. Şi părul.

Am făcut alergie la : şosete/balsam de rufe/pantaloni.

Mi-a fost frig.

Am plâns de ciudă, frustare, nerăbdare.

Am fost şi fericită, şi tristă, şi iritată. Toate în acelaşi timp. Sunt curioasă ce se vedea pe mine.

Mi-a fost frig.

Aş fi vrut să dau timpul înapoi. Clişeic, nu?

Mi-am dat seama că gândesc prea mult unele acţiuni/vorbe/gesturi. Cu toate astea am momente, destul de multe, când mă gândesc foarte puţin [sau deloc] la consecinţe. Ambele situaţii sunt interpretate exact pe dos, de obicei.

Am avut o zi foarte proastă, comparativ cu precedentele care au fost doar proaste.

Înainte să mă culc mi-am zis că n-o să mai am niciodată o zi ca cea care a trecut. Cu toate astea, nici nu ştiu ce-am făcut de fapt.

marți, 8 decembrie 2009

Detest frigul

Nu sunt nefericită, îmi lipsesc atât de puţine lucruri, dar nici fericită nu sunt. Aş ţipa în gura mare că “only dead fish go with the flow”, dar nu pot să mai scot niciun sunet. Nu mai ştiu ce vreau de la alţii, dar ştiu că de la mine nu-mi doresc să-i fac nefericiţi, sau constrânşi, sau obligaţi. Treaba mea e să-i salvez pe unii, dar tot tot timpul reuşesc ceilalţi să mă salveze pe mine. Sunt ca o frunză galbenă, într-o zi caldă de toamnă. Plutesc, dar foarte aproape de pământ. Aş vrea să nu mă mai gândesc atâta… la poimâine, la Craciun, la viitor, la nimic. Şi doar să carpe diem, aşa cum mă pricepeam cel mai bine. Şi aş vrea să-mi dispară tristeţea din privire, mă enervează, sau măcar să reuşesc să disimulez altceva, fie şi răutate. Azi sunt o pesimistă, deprimată şi nihilistă, mai mult sau mai puţin cu motiv. Unde a plecat Anda cealaltă… idelistă, optimistă, naivă şi mereu veselă? Mi-ar trebui o baie lungă, un masaj aromat, relaxant şi hidratant şi Frank Sinatra. Am pielea uscată. Detest frigul.