duminică, 29 iulie 2012

parinti si copii

parinte: mergi azi la vot
copil: da
parinte: mergem impreuna, te duc cu masina
copil: stai sa ma trezesc, ma duc singura mai incolo (sectia de votare e la 400 de m... cu masina? really?)
parinte: cu cine votezi:
copil: secret
parinte: eu sunt tatal tau, mie poti sa-mi spui
copil: (din alta camera)... secreeeeet
***
parinte: la alegerile locale ai votat?
copil: da
parinte: cu cine?
copil: secret
parinte: vezi cand mergi la vot sa-ti iei si bicicleta ca e foarte cald afara
copil:...
***
parinte: ai votat?
copil: da...
parinte: cu cine?
copil: secret
parinte: cu ala care ti-a taiat salariul?
copil: nu el singur mi-a taiat salariu (oricum asta ar fi fost alta discutie)
parinte: dar cine ti-a taiat salariul?
copil: nu vreau sa discut cu tine despre politica
parinte: tu nu vrei sa discuti cu mine despre nimic niciodata
copil: bine
***
as vrea sa inteleg si eu fenomenul asta, si anume, cum dintr-o data tatal meu e ataaaat de interesat de afinitatile mele politice, avand in vedere ca in cei 10 ani de cand am drept de vot nu m-a intrebat nici macar o data despre ce parere am eu vis-a-vis de viata potitica romaneasca. aveam impresia ca suntem oarecum silentios de acord ca ne scarbeste, si ca oricum eu sunt o ignoranta (da, sunt) care nici nu se uita la televizor decat ocazional, si atunci pe fashiontv, cu care nu poti sa ai o conversatie despre acest subiect. si ca oricum, orice discutie despre subiecte delicate poate degenera usor in altceva... dupa cum se poate observa.

vineri, 20 iulie 2012

no more andapanda

gata, zilele in care imi tineam gura s-au terminat. NU sunt obligata sa tac din gura atunci cand altcineva se poarta ca un cacat. ok, poate ca am ignorat pe strada participantii la trafic ce nu semnalizau, claxonau aiurea sau ma loveau din greseala (doar o data s-a intamplat), poate ca am tacut din gura cand vanzatoarea de la magazin era sictirita, cand croitoreasa a dat gres, cand mancarea a venit tarziu, cand... cand... cand... DAR asta pana intru pe usa locului meu de munca. nu-s sefa, nici nu-mi doresc sa fiu, dar nu o sa tac din gura cand colegii se prefac ca au uitat sa-si faca treaba si cine a ramas ultimul sa termine treburile neterminate? evident autoarea acestui articol. asa ca si o cearta prin sms e un inceput. asta ca sa reusesc sa ma temperez un pic si sa nu fac o scena. nu ma deranjeaza sa muncesc, dimpotriva, de asta merg la lucru, dar de la asta pana a deveni carpa de sters pe jos e un drum pe care andapanda nu e dispusa sa-l parcurga!!!!